Scrisoare de dragoste

Dragul meu,

Te-am auzit de multe ori spunandu-mi ca nu ma simti in intregime alaturi de tine, ca nu te vad asa cum esti si ca nu te iubesc la intreaga mea capacitate...dar eu te iubesc, si totusi, sunt momente cand imi pierd increderea in tine.

Imi spui una, dar apoi, in secunda urmatoare, iti schimbi parerea. Pari fericit, dar apoi te superi dintr-o data, fara nici un motiv aparent. Uneori incerc sa vorbesc cu tine despre ceea ce simti pentru a putea intelege problema cu care te confrunti si sa incercam sa o rezolvam, dar din pacate incercarile mele nu conduc nicaieri, si atunci imi pierd si mai tare increderea in tine, si imi doresc sa nu ma infurii prea tare ajung sa fac o drama. Ma simt uneori ranita, mai ales atunci cand vad ca prietenii tai nu au aceasta problema. Ei stiu sa te citeasca printre randuri, dar eu nu sunt la fel ca ei, desi nu-mi doresc nimic mai mult decat sa-ti inteleg mesajele. Simt nevoia ca tu sa fi mai explicit, pentru a putea observa si pentru a putea intelege mesajele pe care doresti sa mi le transmiti.

Atunci cand ma iubesti, iti pot simti inima, dar la fel de bine ti-o pot simti si atunci cand esti furios sau trist. Stiu ca inima ta ma striga intotdeauna, chiar daca nu sunt mereu capabila sa ma deschid in fata ta, caci tristetile tale imi distrag atentia si prefer sa ma retrag si sa te las sa te calmezi. Sunt momente in care ma tem sau sunt neatenta, iar tu esti suparat, dar chiar si atunci simt dorinta profunda a inimii tale.

In trecut, mi s-a intamplat de cateva ori sa fac nopti albe alaturi de tine, sa te privesc si sa te ating, dar fara sa obtin nici o reactie din partea ta, intrebandu-ma de fiecare data.... „de ce esti atat de distant?”. Eu ma simteam bine, eram atrasa de tine, dar tu nu pareai deloc interesat de atentia mea.

Din fericire, in ultimul timp timp ne-am maturizat amandoi. Tu ai invatat sa lasi iubirea sa se manifeste dincolo de emotii, iar eu am invatat sa raman in contact cu inima ta, fara sa ma las distrusa de ceea ce spui sau de felul in care te comporti. Inimile noastre au ajuns sa fie unite printr-o  iubire profunda asa ca am ajuns sa ma bucur chiar si de jocul sfielii si rezistentei timide pe care mi-o opui uneori. Atunci cand ma refuzi in joaca, simt zambetul iubirii din inima ta. Tu stii ca eu nu voi ceda niciodata si ca voi reusi sa te fac sa te deschizi precum un trandafir in fata razelor de soare. 

Speranta mea este ca pe masura ce ne vom perfectiona in dragoste, vom invata amandoi sa radem impreuna chiar si in momentele noastre cele mai teribile si ca vom invata din greselile noastre pe care le vom depasi cu zambetul pe buze si iubire in suflet.

Te iubesc atat de mult!

Articolul participa la SpringSuperBlog2013.